Cred că se întâmplă oricui la un momnet dat să devină conștient de proportiile propriei perspective. Începe cu întrebari de genu: de ce am zis da ? E viața mea asta pe care o trăiesc ? De ce nu sunt in control pe deciziile mele ?
Fără o perspectivă lucrurile o pot lua usor razna in viata de zi cu zi. Ajungi la un moment dat când iti poți număra pe degete acele activităti asupra cărora ai control. Pentru restu există intotdeauna o justificare.
Daca până acum nu ți-ai pus problema perspectivei acum e un bun moment să explorăm acest concept. Posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra unui anume aspect al vietii tale. Capacitatea de a înțelege consecintele deciziilor luate și de a anticipa rezultatele propriilor acțiuni; Abilitatea de a întocmi un plan și de a mobiliza forțele necesare pentru a atinge obiectivele dorite. Buna ințelegere a propriilor capacitati; aici începe totul.
Perspectiva în propria viață nu e diferită de perspectiva pe care o ai atunci când urci pe un vârf de munte. Odată ajuns sus poti vedea drumul pe care ai urcat, pădurile prin care ai trecut stâncile si văile pe care le-ai evitat. În același fel perspectiva personală îți va permite să ai o imagine de ansamblu asupra propriilor divergențe emotionale cât si a situațiilor exterioare antrenate de deciziile si acțiunile tale.

No comments:
Post a Comment